7 greșeli care costă puncte la examen

Pregătirea pentru un examen este asociată aproape întotdeauna cu materia: cât a învățat copilul, câte teste a rezolvat, ce capitole mai are de repetat. Dar în ziua examenului apare o a doua provocare, despre care se vorbește mult mai puțin: copilul trebuie să știe să funcționeze bine sub presiune.

Trebuie să își gestioneze atenția, timpul, emoțiile și deciziile. Trebuie să știe ce face când se blochează, când întâlnește un exercițiu dificil, când simte că ceilalți lucrează mai repede sau când începe să se îndoiască de propriile răspunsuri.

Am văzut de multe ori elevi foarte bine pregătiți care au pierdut puncte din astfel de motive. Nu le lipsea materia. Le lipsea o strategie pentru situațiile care apar în examen.

Acum câțiva ani am lucrat cu un elev pe nume Tudor pentru Evaluarea Națională. Ca parte din pregătirea noastră am discutat despre situații care pot apărea în timpul examenului și despre cum să reacționeze dacă se confruntă cu ele.

La un moment dat am discutat despre acest scenariu:

„Ce faci dacă începi să te simți rău în timpul examenului?”

Din păcate pentru Tudor, exact asta a și pățit. În timpul examenului, a început să se simtă rău și prima reacție a fost să se sperie.

Mai târziu mi-a povestit că și-a amintit conversația noastră. Știa deja că acest lucru se poate întâmpla. Știa ce are de făcut. A reușit să se liniștească, să continue examenul și chiar să obțină o notă bună. De multe ori, ceea ce îi blochează pe copii nu este situația în sine, ci faptul că se confruntă cu ea pentru prima dată.

Iar atunci când ai discutat și te-ai pregătit dinainte pentru diferite scenarii, este mult mai ușor să îți păstrezi calmul și să iei decizii bune. Iată 7 dintre cele mai frecvente momente critice care îi costă pe elevi puncte importante la examene și cum pot fi evitate.

1. Încep cu cel mai dificil exercițiu

Unii copii intră în examen și caută imediat cerința care li se pare cea mai grea. Logica lor este simplă: „Dacă rezolv mai întâi partea cea mai dificilă, după aceea totul va fi mai ușor.” Însă primele minute ale examenului sunt importante. Atunci îți construiești ritmul de lucru, încrederea și sentimentul că ai control asupra situației.

Dacă începi cu exercițiul care îți pune cele mai multe probleme, riști să consumi timp, energie și atenție înainte să fi câștigat măcar un singur punct.

În plus, dacă te blochezi, este foarte ușor să intri într-o stare de frustrare chiar de la începutul examenului.

Ce să faci în schimb:

Parcurge rapid subiectele și începe cu cerințele cele mai ușoare.

Intră în ritm. După ce ai rezolvat exercițiile accesibile, vei aborda și cerințele dificile dintr-o poziție mult mai bună: cu mai multe puncte deja câștigate, cu mai puțină presiune și cu o imagine mai clară asupra timpului rămas.

2. Nu citesc cu atenție cerința

Știu, pare simplu: citește cerința. Este probabil unul dintre sfaturile pe care copiii le aud cel mai des la școală. Dar în timpul examenului, sub presiune, atenția nu funcționează la fel ca într-o zi obișnuită. Când ai emoții, când timpul curge și când vrei să începi cât mai repede rezolvarea, creierul citește primele cuvinte, recunoaște un tip de exercițiu și presupune că știe deja ce se cere.

Ce să faci în schimb:

Antrenează-te să citești cerința conștient. Citește și recitește cerința până când ești sigur că ai înțeles exact ce trebuie să faci.

3. Se gândesc la punctaj în loc să se concentreze pe subiect

În loc să fie concentrați pe următoarea cerință, copiii încep să analizeze ce au greșit, cum se descurcă și ce se va întâmpla dacă nu obțin rezultatul dorit. Gânduri de genul „Nu cred ca fac bine.” „Oare am făcut bine?” „O să iau o notă mică.” consumă atenție și energie mentală.

Ce să faci în schimb:

Amână orice evaluare până după ce predai lucrarea. În timpul examenului există o singură întrebare utilă: „Care este următorul lucru pe care îl am de făcut?”

4. Nu își gestionează timpul corect

Timpul este o resursă limitată, iar examenul este și un exercițiu de administrare a acestei resurse. Unii elevi petrec prea mult timp la început și ajung să se grăbească spre final. Alții rezolvă foarte repede și fac greșeli care ar fi putut fi evitate.

Ce să faci în schimb:

Verifică periodic cât timp ai consumat și cât a rămas. Dar nu obsesiv. Scopul nu este să te stresezi, ci să ai permanent o imagine clară asupra ritmului în care lucrezi. Și să îți distribui timpul astfel încât să ai șansa de a parcurge întreaga lucrare și să păstrezi câteva minute pentru verificarea finală.

5. Se compară cu ceilalți

În timpul examenului, unii elevi observă cine scrie fără să se oprească. Cine a întors deja pagina. Cine cere o ciornă nouă. Cine pare sigur pe el. Cine a terminat înaintea lor.

Un examen cere un tip de concentrare pe care mulți copii îl subestimează. Capacitatea de a lăsa tot ce se întâmplă în jur pe plan secund și de a rămâne complet implicat în propria lucrare.

Ce să faci în schimb:

Pune-ți mental niște „ochelari de cal”. Pentru câteva ore, tot ce se întâmplă în jur trebuie să devină zgomot de fundal. Gândește-te la un alergător pe culoarul lui. Nu câștigă cursa uitându-se permanent în stânga și în dreapta. O câștigă rămânând concentrat pe traseul lui. La examen există o singură lucrare care contează: a ta.

6. Nu se verifică corect

Mulți copii își verifică lucrarea înainte de a o preda, dar fac acest lucru din perspectiva lor. Își amintesc pașii pe care i-au parcurs și ideea pe care încercau să o transmită.

Din acest motiv, atunci când recitesc lucrarea, creierul completează automat golurile. Dacă lipsește un detaliu, li se pare că este acolo. Dacă o explicație nu este suficient de clară, ei o înțeleg oricum, pentru că știu deja ce au vrut să spună.

Însă examinatorul nu are acces la gândurile lor. El vede doar ceea ce este scris.

Ce să faci în schimb:

În ultimele minute, încearcă să privești lucrarea ca și cum ai vedea-o pentru prima dată, exact cum o va vedea examinatorul.

Întreabă-te: este clar ce am vrut să spun aici? Am răspuns exact la cerință? Există ceva ce poate fi interpretat în mai multe feluri? Lipsește vreun pas din raționament? Am scris tot ce este necesar sau doar am presupus că se înțelege? Verificarea nu înseamnă doar să te uiți peste lucrare. Înseamnă să cauți activ locurile în care ai putea pierde puncte.

7. Perfecționismul

Această greșeală apare cel mai des la copiii foarte bine pregătiți.

Sunt copiii care își doresc rezultate foarte bune, care au muncit mult și care vor să obțină nota maximă. Perfecționismul îi împinge să facă mai mult decât este necesar.

Adaugă detalii suplimentare. Reformulează răspunsuri care erau deja bune. Rescriu pasaje întregi. Verifică de mai multe ori aceeași idee. Încearcă să construiască răspunsul perfect. Însă la examen nu primești puncte pentru perfecționism. Primești puncte pentru ceea ce ai rezolvat corect.

Ce să faci în schimb:

Gândește ca un examinator. Examinatorul nu caută răspunsul perfect. El caută răspunsul care îndeplinește cerința și merită punctajul. Întreabă-te: „Am răspuns clar la ceea ce mi s-a cerut?” Dacă răspunsul este corect, complet și acoperă cerința, mergi mai departe.

Nu încerca să impresionezi. Nu încerca să demonstrezi cât de multe știi. Nu încerca să transformi fiecare răspuns într-o capodoperă.

Aceste situații apar în fiecare an, la fiecare examen. Să speri doar că totul va merge bine nu este o strategie. Mulți elevi se pregătesc luni întregi pentru materie, dar foarte puțin pentru experiența examenului în sine.

Adevărul este că nu este suficient să știi. Trebuie să știi și cum să reacționezi atunci când te blochezi, când ai emoții, când apare îndoiala sau când lucrurile nu merg exact cum te așteptai.

Vestea bună este că aceste situații nu trebuie descoperite pentru prima dată în sala de examen. Ele pot fi discutate, înțelese și pregătite dinainte.

De Alexandru Bordea